Pensiunea Paradisul Naturii - Dejani - Jud. Brasov

Pensiunea Paradisul Naturii - Dejani - Jud. Brasov

Pensiunea Paradisul Naturii - Dejani - Jud. Brasov

Noaptea -  Pensiunea Paradisul Naturii - Dejani - Jud. Brasov

Munti -  Jud. Brasov

Pensiunea Paradisul Naturii - Dejani - Jud. Brasov

Pensiunea Paradisul Naturii - Dejani - Jud. Brasov

 

Cetatea Fagarasului - Jud. Brasov      etatea Fagarasului este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre cele mai mari si mai bine pastrate din intreaga tara si chiar din Europa.

     Complexul feudal fortificat de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XH-lea. Aceasta fortificatie, dovada existentei unei organizari politico-militare autohtone voievodale timpurii in Tara Fagarasului, a fost distrusa pe la mijlocul secolului al XIIHea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.

 

Citeste mai multe
 

 

Muzeul Tarii Fagarasului - Jud. Brasov         uzeul Tarii Fagarasului "Valer Literat" este muzeul unei intinse zone istorice si etnografice, al unei bogatii de documente si marturii despre locuitorii Tarii Fagarasului.
     A fost infiintat in anul 1923 pe baza colectiei etnografice a profesorului Valeriu Literat (1885-1972), reprezentant de frunte al vietii culturale din orasul Fagaras, din perioada interbelica. La inceput muzeul din Fagaras a functionat sub egida "ASTREI" si in custodia colectionarului, pana in 1951, cand i-a fost atribuit un sediu stabil si a primit statutul de istitutie de stat.

In anul 1973 muzeul orasenesc a fuzionat cu sectia muzeala, ce fusese infiintata, inca din 1968, in Cetatea Fagarasului si afiliata, o vreme, Muzeului Brukenthal din Sibiu.
 

Citeste mai multe
 

 

Manastirea Dejani - Jud. Brasov

      ituata în zona Munţilor Făgăraşului, la doar 21 km de Fagaras, Mănăstirea Dejani se afla într-o poiana (pe valea Radului), loc de linişte, popas în „gradina Maicii Domnului".
Nu se cunoaşte cu exactitate când si de la cine a fost ctitorita mănăstirea. Documentele referitoare la aceasta, distruse în timp, sunt foarte puţine. Existenta sfântului locaş în secolul al XVII-lea este atestata prin câteva inscripţii si însemnări făcute pe cârti bisericeşti din Tara Făgăraşului .
Mănăstirea era o modesta construcţie din lemn, cu temelie din piatra. Locuinţele călugărilor, mici bordeie sau colibe din iemn, se pierdeau în ascunzişurile pădurii. Locul era izolat, nu erau drumuri de acces, doar o cărare în munte. în iunie 1761 armatele generalului Buccow au ars biserica si au distrus până la temelie clădirile Mănăstirii Dejani . Odată cu aceasta au dispărut documente, manuscrise, icoane, obiecte de cult; doar câteva dintre odoarele mănăstirii au fost salvate de localnici si duse la biserica parohiala.
 

Citeste mai multe
 

 

Manastirea Constantin Brancoveanu - Jud. Brasov     flata pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Fagaras, mănăstirea este renumita ca loc de reculegere, mângâiere si întărire sufleteasca pentru credincioşii si vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest sfânt locaş.
     Istoria mănăstirii începe din secolul al XVII-lea, când satul si moşia din Sâmbăta de Sus intra în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. în anul 16S4, acest boier construieşte o bisericuţa din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, Constantin Brâncoveanu , domn al Tarii Româneşti între anii 1688-1714, a zidit în piatra o bisericuţa si o mănăstire. în încercarea de a întări ortodoxia româna din Transilvania si de a da mărturie în timp despre unitatea de neam si credinţa a românilor de pe ambele versante ale Carpatilor, domnitorul Constantin Brâncoveanu întemeiază aici o mănăstire ortodoxa, aduce călugări si dascăli din Tara Româneasca, înfiinţează o scoală de gramatici, un atelier de pictura si o tiparniţa. Imediat după martiriul ctitorului (trădat si decapitat la Constantinopole în 1714, cu toţi cei patru fii ai sai), a început si cel al bisericii.
 

Citeste mai multe
 

 

Cabana si Lacul Balea     ascada Balea, situata in Muntii Fagaras, este una dintre cele mai renumite din Romania, se afla la altitudinea de 1234 metri, iar cadere apei se face de la 68 de metri.
     Lacul glaciar Balea este un adevarat monument al naturii (format in circ glaciar), avand o lungime de 360 metri, latimea de 240 metri si o adancime de 11 metri. Situat la altitudinea de 2034 metri, lacul se afla intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului.
In timpul verii se poate ajunge cu masina iar iarna cu telecabina de la cabana “Balea Cascada”.
 

Citeste mai multe
 

 

Manastirea rupestra de la Sinca Veche - Jud. Brasov       anastirea rupestra Sinca Veche este un vechi lacas de cult ce se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de kilometri de Brasov si la 22 de kilometri de Fagaras. Locasul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche, sub dealul Plesu. Localitatea in sine se afla in centrul tarii la 30 de kilometri nord de Zarnesti, intre Cocoasa Persanilor la nord si podul peste paraul Bungetu la vest.
     In localitatea Sinca Veche se poate ajunge usor cu masina, localitatea fiind amplasata la cativa kilometri de localitatea Persani, pe DN 68, intre localitatile Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la circa doi kilometri de localitatea Sinca Veche - toti localnicii cunoscand drumul si putand sa va ofere indrumarile necesare.
 

Citeste mai multe
 

 

Herghelia Sambata de Jos - Jud. Brasov       n Tara Făgăraşului, Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura herghelie din România unde rasa pur sânge de Lipitani -renumita atât în tara cât si în străinătate - este crescută si îngrijită de peste un secol.
     Scurt istoric. Sediul central al hergheliei se afla pe terenul castelului Bruckental, ce a fost ridicat în 1760, în timpul împărătesei Măria Tereza. Herghelia de la Sâmbăta de Jos s-a înfiinţat în 1874. Păşunile alpine de la poalele Munţilor Fagaras, cu condiţiile climaterice favorabile si parametrii de sol asemănători cu cei din Carst, din zona Lipizza, au făcut sa se aleagă aceasta zona. La aceasta se adaugă asemănarea dintre rasa veche transilvăneană si rasa Lipitan.

     In al doilea deceniu al secolului XX, România pierde rasa de lipitani de la Sâmbăta, în urma mutării întregii herghelii - dotare si efectiv de cai - în Ungaria. Timp de trei ani, caii Lipitani de la Sâmbăta au reprezentat Ungaria. Nu după mult timp, la Sâmbăta s-a înfiinţat o noua rasa de Lipitani.
 

Citeste mai multe
 


 

INDEX | FACILITATI | LOCALIZARE | FOTOGRAFII | OBIECTIVE TURISTICECONTACT

 

Copyright 2007 - 2009 © Cabanalamunte.ro. Toate drepturile rezervate.