|
|
 etatea Fagarasului este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre
cele mai mari si mai bine pastrate din intreaga tara si chiar din Europa.
Complexul feudal fortificat de la Fagaras, a carui
constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin
adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de o
fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata
arheologic pentru secolul al XH-lea. Aceasta fortificatie, dovada existentei
unei organizari politico-militare autohtone voievodale timpurii in Tara
Fagarasului, a fost distrusa pe la mijlocul secolului al XIIHea, in urma unui
puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile
arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.
Citeste mai multe 
 uzeul Tarii
Fagarasului "Valer Literat" este muzeul unei intinse zone istorice si
etnografice, al unei bogatii de documente si marturii despre locuitorii Tarii
Fagarasului.
A fost infiintat in anul 1923 pe baza colectiei etnografice a profesorului
Valeriu Literat (1885-1972), reprezentant de frunte al vietii culturale din
orasul Fagaras, din perioada interbelica. La inceput muzeul din Fagaras a
functionat sub egida "ASTREI" si in custodia colectionarului, pana in 1951, cand
i-a fost atribuit un sediu stabil si a primit statutul de istitutie de stat.
In anul 1973 muzeul orasenesc a fuzionat cu sectia muzeala, ce fusese
infiintata, inca din 1968, in Cetatea Fagarasului si afiliata, o vreme, Muzeului
Brukenthal din Sibiu.
Citeste mai multe
 ituata în zona
Munţilor Făgăraşului, la doar 21 km de Fagaras, Mănăstirea Dejani se afla într-o
poiana (pe valea Radului), loc de linişte, popas în „gradina Maicii Domnului".
Nu se cunoaşte cu exactitate când si de la cine a fost ctitorita mănăstirea.
Documentele referitoare la aceasta, distruse în timp, sunt foarte puţine.
Existenta sfântului locaş în secolul al XVII-lea este atestata prin câteva
inscripţii si însemnări făcute pe cârti bisericeşti din Tara Făgăraşului .
Mănăstirea era o modesta construcţie din lemn, cu temelie din piatra. Locuinţele
călugărilor, mici bordeie sau colibe din iemn, se pierdeau în ascunzişurile
pădurii. Locul era izolat, nu erau drumuri de acces, doar o cărare în munte. în
iunie 1761 armatele generalului Buccow au ars biserica si au distrus până la
temelie clădirile Mănăstirii Dejani . Odată cu aceasta au dispărut documente,
manuscrise, icoane, obiecte de cult; doar câteva dintre odoarele mănăstirii au
fost salvate de localnici si duse la biserica parohiala.
Citeste mai multe
 flata pe valea
râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Fagaras, mănăstirea este renumita ca loc de
reculegere, mângâiere si întărire sufleteasca pentru credincioşii si vizitatorii
ce se roagă ori poposesc în acest sfânt locaş.
Istoria mănăstirii începe din secolul al XVII-lea, când
satul si moşia din Sâmbăta de Sus intra în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu,
boier de loc din sudul Carpatilor. în anul 16S4, acest boier construieşte o
bisericuţa din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696,
Constantin Brâncoveanu , domn al Tarii Româneşti între anii 1688-1714, a zidit
în piatra o bisericuţa si o mănăstire. în încercarea de a întări ortodoxia
româna din Transilvania si de a da mărturie în timp despre unitatea de neam si
credinţa a românilor de pe ambele versante ale Carpatilor, domnitorul Constantin
Brâncoveanu întemeiază aici o mănăstire ortodoxa, aduce călugări si dascăli din
Tara Româneasca, înfiinţează o scoală de gramatici, un atelier de pictura si o
tiparniţa. Imediat după martiriul ctitorului (trădat si decapitat la
Constantinopole în 1714, cu toţi cei patru fii ai sai), a început si cel al
bisericii.
Citeste mai multe
ascada Balea,
situata in Muntii Fagaras, este una dintre cele mai renumite din Romania, se
afla la altitudinea de 1234 metri, iar cadere apei se face de la 68 de metri.
Lacul glaciar Balea este un adevarat monument al
naturii (format in circ glaciar), avand o lungime de 360 metri, latimea de 240
metri si o adancime de 11 metri. Situat la altitudinea de 2034 metri, lacul se
afla intre Defileul Oltului si Poalele Muntilor Piatra Craiului.
In timpul verii se poate ajunge cu masina iar iarna cu telecabina de la cabana
“Balea Cascada”.
Citeste mai multe
anastirea
rupestra Sinca Veche este un vechi lacas de cult ce se afla la Sinca Veche, in
cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de kilometri de Brasov si la
22 de kilometri de Fagaras. Locasul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche,
sub dealul Plesu. Localitatea in sine se afla in centrul tarii la 30 de
kilometri nord de Zarnesti, intre Cocoasa Persanilor la nord si podul peste
paraul Bungetu la vest.
In localitatea Sinca Veche se poate ajunge usor cu masina, localitatea fiind
amplasata la cativa kilometri de localitatea Persani, pe DN 68, intre
localitatile Brasov si Fagaras. Biserica rupestra se afla la circa doi kilometri
de localitatea Sinca Veche - toti localnicii cunoscand drumul si putand sa va
ofere indrumarile necesare.
Citeste mai multe
 n Tara Făgăraşului, Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura herghelie din
România unde rasa pur sânge de Lipitani -renumita atât în tara cât si în
străinătate - este crescută si îngrijită de peste un secol.
Scurt istoric. Sediul central al hergheliei se afla pe
terenul castelului Bruckental, ce a fost ridicat în 1760, în timpul împărătesei
Măria Tereza. Herghelia de la Sâmbăta de Jos s-a înfiinţat în 1874. Păşunile
alpine de la poalele Munţilor Fagaras, cu condiţiile climaterice favorabile si
parametrii de sol asemănători cu cei din Carst, din zona Lipizza, au făcut sa se
aleagă aceasta zona. La aceasta se adaugă asemănarea dintre rasa veche
transilvăneană si rasa Lipitan.
In al doilea deceniu al secolului XX, România pierde
rasa de lipitani de la Sâmbăta, în urma mutării întregii herghelii - dotare si
efectiv de cai - în Ungaria. Timp de trei ani, caii Lipitani de la Sâmbăta au
reprezentat Ungaria. Nu după mult timp, la Sâmbăta s-a înfiinţat o noua rasa de
Lipitani.
Citeste mai multe
|
|
